Corpore sano...

... Sau cel puţin aşa vreau să cred despre mine. De ce? Pentru că având un corp sănătos aş putea spera, câtuşi de puţin, şi la mens sana. Evident, nu există o interdependenţă cauzală perfectă între ele, dar mie-mi place să cred c-aş fi sănătos şi la trup, şi la minte. Dar s-o iau uşor. Sfârşitul de săptămână a fost unul dedicat sportului, într-o doză mai generoasă decât de obicei. Clar ca lumina zilei că e vorba de tenis... Vineri, începând de la 7.30, două meciuri în compania clasicului oponent (cel îmbătat de izul rozelor de olecuţă de vreme), ambele câştigate de "moi" fără a pierde vreun set. Sâmbătă, tot de la 7.30, de data aceasta într-o nouă companie, am furat-o, dar onorabil (dacă a pierde poate fi onorabil!?). Asta e, dar va urma cât de curând meciul-revanşă pe care cred că-l voi câştiga. A urmat un set jucat contra a doi juniori, pe zgura de la SCM, pe care l-am câştigat, apoi am pierdut vremea în tribună la "municipal", urmărind partida de debut în care echipa lui Romică m-a dezamăgit. Apoi, mai spre seară, vreo jumătate de oră de jogging. Azi, după muncă... şi răsplată: m-am răsfăţat (atât tenis chiar că-i răsfăţ de-acum!) cu un nou meci, câştigat.
Săptămâna care stă să înceapă aveam de gând să merg niţel şi la Bazinul de Înot (aşa, pentru diversificare), dar după cum scrie Kristofer aici, CET Bacău, cu concursul amatorilor de "wurst und bier" de la E.On Gaz, ne tratează cu răceală. Ghinion (sau nu), va trebui să mă mulţumesc tot cu tenis.